Bernardino Licinio 1489–1565

Bernardino Licinio (n. c. 1489 la Poscante, Bergamo – m. 1565) aparține generației venețiene formate în umbra lui Giovanni Bellini, cu ecouri din Cima da Conegliano și Carpaccio, dar deschisă curând inovațiilor coloristice ale lui Giorgione, Tițian și Palma il Vecchio. Activ la Veneția din al doilea deceniu al secolului XVI, a condus un atelier de familie prolific, specializat în portret și pictură religioasă de devoțiune privată. I se atribuie printre primele experimente italiene de portret de grup familial, cu figuri tăiate la jumătatea corpului, în tușe cromatice vii, dar cu o tipologie mai convențională și masivă decât a lui Tițian. Opera sa a fost multă vreme confundată cu a lui Pordenone, eroare provenită din Vasari și corectată abia în 1903 de Gustav Ludwig.